Trădăm iubind sau iubim trădând?

     În viaţă simţim nevoia paşilor în doi. Paşi în doi care se fac în acelaşi timp. Cu credinţă şi încredere reciprocă. N-am crezut niciodată că voi ajunge să fiu cea minţită. Nici măcar că voi fi cea de care să se debaraseze de aproapele ei, cu toate sentimentele lui, jucând-se cu Liberul Arbitru. N-am ştiut nici măcar că doare atât de mult. Bănuiam doar că ar putea să doară. Şi totuşi, vine un timp când inima ţi se transformă în cruce. Bătută-n cuie, sângerează - ar zice unii - ca proasta, nu pentru că i-ar fi fost răpită iubirea, ci pentru că a ajuns să nu mai simtă nimic... iar tu să realizezi că nu mai ai nimic în comun cu omul lângă care ai crezut că trăieşti iubirea. Din trădare. Această trădare a aşteptărilor, când crezi în maturitatea omului de langă tine, în conştientizarea efectelor unor manifestări ce lui îi par nevinovate, dar care aşa de mult dor... Acest tip de trădare poate răni doar oamenii care iubesc cu adevărat.

     Cunosc o mulţime de femei şi bărbaţi care se mândresc cu faptul că au avut puterea să ierte trădarea, să treacă peste infidelitatea partenerului, salvâdu-şi astfel, spun ei, relaţiile sau căsniciile, motivându-şi iertarea prin marea dragoste pe care o poartă partenerului. Eu însă cred cu tărie că, atunci când iubeşti cu adevărat, când trăieşti acea dragoste care-ţi mistuie sufletul, nu poţi!!! N-ai cum să ierţi trădarea. Cred că, dacă iubeşti cu adevărat, doar gândul că omul căruia i-ai încredinţat sufletul tău îşi poate dezveli trupul şi sufletul în faţa altcuiva este de nesuportat. Doar atunci când trăieşti iluzia iubirii poţi trece peste o astfel de trădare.

     Cunosc o mulţime de femei care se complac, din laşitate, în căsnicii presărate cu compromisuri de nedescris. Există bărbaţi care-şi iartă partenerele pentru trădare, “motivaţi” de faptul că nu-şi pot părăsii copiii. Eu cred că nu părăsesc... pur şi simplu acceptă trădarea din laşitate, pentru că le este frică să-şi ia viaţa de la început.

     Fac parte din acea categorie de oameni care n-ar putea ierta trădarea persoanei pe care o iubesc. Cred cu tărie că dragostea dispare în momentul trădarii. Eu cu siguranţă n-aş putea suporta imaginea lui în braţele alteia, căci această imagine mi-ar mistui sufletul şi inima în fiecare secundă...

     Voi din ce categorie faceţi parte? Aţi putea ierta trădarea?"