Pisi, pisi, bem o ciorba ?

Zilele trecute, ieşind la un suc împreună cu o amică, aceasta oprindu-se pentru câteva minute la chioşcul cu ziare, ca tot omul, m-am retras într-un colţ al trotuarului, ca să nu încurc circulaţia, aşteptând-o. Cu gândul la ale mele, n-am fost tocmai pe faza cand se afişează în faţa mea ditai Don Juan-ul şi–mi trânteşte, aşa, din senin : “Vocile mi-au zis să vin şi să vorbesc cu tine.” În primă fază, fiind conectată în alte zone cu gândurile, m-am cam speriat, dar mi-am revenit repejor şi, foarte serioasă, i-am răspuns “Vocile au uitat să te prevină că sunt surdă când e vorba de vrăjeli de doi lei”. 

Nici nu ştiu ce mă amuză mai tare.Tipii care cred că, venind cu astfel de replici de doi bani, ne dau gata, cădem pe spate şi-o punem de-un bongo-bongo sau tipele care chiar reacţionează la astfel de replici, ba mai mult, se consideră privilegiate fiind agăţate în acest fel. Pentru că, trebuie să recunoaştem, nu degeaba există manuale întregi de astfel de replici, dacă n-ar avea efect, n-ar exista, zic. 

Ce m-a amuzat pe mine cel mai tare, a fost momentul în care am întrebat câţiva amici care sunt replicile lor atunci când vor să agaţe o tipă aşa, pentru bongo-bongo ( pentru că am pretenţii de la amicii mei şi sunt convinsă că atunci când vor de la o tipă ceva mai mult decât bongo-bongo nu vin cu astfel de infantilisme :P ).Ştiţi ce mi-au spus aproape toţi? Stai că am un manual, să-l caut :))) Un manual ??? întreb şocată:)))) Bine, au exagerat, dar sunt convinsă că aveau cu toţii notate pe undeva câteva din genul acesta de replici. Aşa că, am adunat câteva din ele, spre exemplificare şi ca să nu rămânem de proaste ca muieri, mi-am luat de mânuţă amica, Daniela, şi ne-am apucat să dăm replici replicilor. Ce a ieşit , vedeţi mai jos. Enjoy :)) 

1. Sunt un fulg de nea şi mă topesc după tine! 

 De-asta e balta asta mare în faţa blocului? 

2. Dragă, pun pariu ca te-ai născut pe timp de furtună, căci araţi trăznet! 

Eu m-am nascut a 3-a zi de Paşti, deci… arăt ca un cozonac pufos şi aromat.

3. Poţi să-mi spui încotro trebuie să merg pentru a ajunge la inima ta? 

Înainte, tot înainte şi la stânga. 

4. Scuză-mă, ai cumva o hartă, căci m-am pierdut în ochii tăi. 

Întreab-o pe Daniela, e GPS ambulant! 

5. Iubirea mea pentru tine este precum diareea. Pur şi simplu nu mă pot abţine! 

Îţi recomand Furazolidon! 

6. Dacă ai fi un drog, eu aş fi internat pentru supradoza! 

La un moment dat s-ar putea să fiu fatală. 

7. Trupul tău este ca un templu.

Îmi pare rău, azi nu se ţin slujbe ! 

8. Dacă te-aş putea vedea dezbrăcată, aş muri fericit.

Dacă te-aş vedea dezbrăcat, eu aş muri râzând ! 

9. N-ai vrea să ieşi cu mine sâmbăta asta ? 

Îmi pare rău, dar weekend-ul ăsta voi avea o durere de cap îngrozitoare. 

10. E ziua mea! Îmi dai un pupic drept cadou? 

Mai treci la anu` ca să mă pregătesc cum trebuie! 

11. A răsărit soarele sau tocmai mi-ai zâmbit? 

E din cauza bliţului de la aparatul foto. 

12. N-ai vrea să mergem la un film ?

Îmi pare rău, deja l-am văzut. 

13. Pot să-ţi cumpăr ceva de băut ?

De fapt, aş prefera banii pe care îi dai pe băutură. 

14.Pot să-ţi fac o poză? Vreau ca Moş Crăciun să ştie exact ce-mi doresc de sărbători! 

500 euro dacă vrei poză cu mine!

15.Sunt fotograf şi căutam un chip ca al tău.

Ce coincidenţă ! Eu sunt chirurg plastician şi căutam unul ca al tău, ca să văd dacă fac faţă unei provocări. 

16.Mă duc să iau o gura de aer, căci mi-ai tăiat respiraţia! 

Să sun la SMURD??

17.Bună… N-am ieşit cândva împreună ? Sau parcă chiar de două ori.

Probabil o singură dată… Niciodată nu fac aceeaşi greşeală de două ori ! 

18.Cum de eşti aşa frumoasă ?

Probabil mi s-a dat la naştere şi frumuseţea pe care trebuia să o primeşti tu! 

19.Chipul tău întoarce multe priviri !

Iar al tău multe stomacuri ! 

20.Atâtea curbe, iar eu nu am frâne, mrrrr! 

Foloseşte lichidul de frână!!!

21. Haide, nu fi timidă ! Invită-mă undeva.

Ok… Te invit să ieşi afară ! 

22.Cred că te-aş putea face foarte fericită.

De ce? Pleci ? 

23.Ce-ai zice dacă te-aş cere de nevastă ?

Nimic… Nu pot râde şi vorbi în acelaşi timp ! 

24.Unde ai fost toată viaţa mea ?

Mă ascundeam de tine. 

25.E liber locul ăsta ?

Da… Şi va mai fi unul liber, dacă te aşezi aici. 

26.Dacă te urmăresc până acasă, mă păstrezi? 

Desigur, eu şi iubitul meu tocmai voiam să ne achiziţionăm un animal de companie.

Şi cum  prietenii mei, adminii paginii de Facebook http://www.facebook.com/Calatori.prin.viata  sunt bărbaţi, nu se puteau dezminţi, au şi ei un album cu replici de agăţat, drăgălaşe ce-i drept, din care am să vă redau câteva :) 

Numai bine, eu fac parte din zodia peştilor şi-mi lipea o baltă în care să inot în voie :P

Cu asta m-aţi blocat, recunosc :)))))N-am găsit replică.

Nu, aşa fac eu mişto de astfalt.Vrei şi tu ?:)

    La UPU găseşti nişte aţă şi ac în caz că te-ai julit 

prea rau :)

Desigur, apoi o sun eu pe mama să-i spun că s-a înşelat, 

mai există bărbaţi naivi pe Terra :P

Cam asta a fost.Până la urmă, vorba aceea, bărbatul este dator să încerce şi atâta timp cât există femei asupra cărora genul acesta de replici au efectul dorit, de ce nu? :) Pentru fiecare sac există un petec. O femeie care-şi doreşte altceva nu se va lăsa impresionată de astfel de clişee, iar un bărbat sigur pe sine nu va folosi astfel de replici ca să impresioneze o domniţă. Însă, atunci când  cei doi îşi doresc doar o noapte de bongo-bongo, merge, zic:)))

Întrebări şi răspunsuri în " Nişte răspunsuri"

Fiind plecată pentru două zile şi ştiind că plec într-un loc în care voi avea mult timp de stat degeaba, în aşteptare, înainte de a ieşi pe uşă am aruncat în geantă, la întâmplare, o carte din bibliotecă. S-a nimerit a fi cartea Mihaelei Rădulescu,

 „ Nişte răspunsuri”, carte pe care am citit-o cu mare drag la momentul lansării ei, în anul 2009 şi pe care am recitit-o cu acelaşi sentiment acum. 

În esenţă, o carte scrisă într-un stil simplu, dar foarte profund, cu suflet, pentru suflet. Este o carte care te face să îţi pui o sumedenie de întrebări despre tine, să-ţi analizezi viaţa în amănunt. 

Mihaela, ne propune tuturor, un mic test. Recunosc, când am citit prima dată cartea, n-am fost tentată să răspund la întrebările testului, sau poate, n-am fost pregătită. Acum însă, având şi timp suficient, am făcut-o. Nişte întrebări tulburatoare…nici nu mi-am pus până acum problema unora din ele, pe unele poate nici nu le-am trăit….sau poate că sunt eu prea ignorantă, cine ştie? Nu ezitaţi. E adevărat, nu mulţi au curajul necesar să-şi analizeze sufletul în amănunt, să îşi asume ceea ce au făcut sau nu, să încerce să schimbe ceva. Aveţi curajul să vă întrebaţi cine sunteţi. Poate veţi descoperi ceva frumos...sau poate nu… 

Aşadar, luaţi o coală de hârtie, un pix, un pahar de vin bun , o muzică dragă sufletului vostru şi la treabă : ) 

În ce privinţă eşti cel mai puţin înţeles ?
Care e persoana care îţi este cea mai loială ?
Cine ţi-a făcut cea mai puternică primă impresie ?
Ce cuvânt unic te descrie cel mai bine ?
Când a fost viaţa ta scăpată de sub control, în ce moment ?
Care e fiinţa care te face cel mai mult să zâmbeşti ?
Pentru ce ţi-ar plăcea să fii ţinut minte după ce vei muri ?
În ce privinţă ai fost cel mai naiv vreodata ?
Ce ţi-e cel mai greu să ierţi ?
Care este domeniul despre care ştii cel mai mult ?
Care a fost cea mai dificilă alegere pe care ai fost forţat să o faci ?
Care a fost cea mai erotica aroma pe care ai mirosit-o vreodata ?
Care a fost cea mai grea alegere pe care ai făcut-o până acum ?
Când te-ai simţit cel mai singur în toată viaţa ta ?
Care e persoana pe care ai urât-o cel mai mult ? De ce ?
Care a fost cea mai frumoasă zi din viaţa ta ?
Care a fost cel mai frumos compliment care ţi s-a făcut vreodata ?
Care este aspectul de care eşti cel mai mândru când vine vorba de viaţa ta ?
Care a fost cea mai proastă experienţă sexuala pe care ai avut-o ?
Care a fost cea mai placută muncă pe care ai făcut-o vreodată ?
Cine e iubirea vieţii tale ?
Care este persoana cu care ai vrea cel mai tare să ai o aventură ?
La ce eşti cu adevărat cel mai bun ?
Cum flirtezi cel mai bine ?
Care e cea mai mare minciună pe care ai spus-o vreodată(despre tine) Care este cea mai mare frustrare a ta ? 

Care a fost cel mai frumos peisaj, unul singur, pe care l-ai văzut vreodată? 

Cine crede despre tine că eşti cel mai bun partener de sex ?
Când ai simţit că ai arătat cel mai bine ?
Care este cel mai frumos cuvânt din limba ta ?
Care e, pentru tine, cel mai bun loc în care să te ascunzi de lume ?
Cine sau ce te inspiră să fii cel mai creativ ?
În ce privinţă eşti cu adevărat competitiv ?
Ce greşeală ai făcut până acum , ca părinte sau ce unică greşeală le-ai reproşa-o părinţilor tăi ?
Cu cine vorbeşti cel mai mult despre sex ?
Ce-ai vrea cel mai mult să schimbi în viaţa ta ?
Care este cel mai frumos dar pe care l-ai primit vreodată ? De la cine ?
În braţele cui te-ai duce să plângi în cel mai cumplit moment al vieţii tale ?
Ce este cel mai frumos în viaţa ta acum ? 

Şi dacă aţi terminat testul, dacă aţi reuşit să vă descoperiţi măcar o părticică a sufletului, vă propun câteva pasaje din carte, în care eu personal, m-am regăsit. 

„…Cea mai mare plăcere din viaţa mea a fost atunci când mi-am dat seama că pot să fac ceea ce vreau cu viaţa mea. S-a întâmplat când am divorţat după 25 de ani de căsnicie. A fost clipa când am simţit gustul şi mirosul regăsirii sufletului meu…”

“Plăcerea cea mai mare când călătoream cu trenul...era să suflu pe geam până se abureşte şi să-mi desenez bărbatul pe care-l voi iubi, casa în care vom locui, aripile cu care voi zbura…Emoţia mea cea mai profundă azi e să simt că trăiesc secvenţe din geamul aburit pe care degetul desena dorinţe, neştiind că pune întrebări…” 

"Tu ce mai faci?" ar trebui, într-o variantă romantică, să fie o întrebare adresată sufletului unui om drag, despre care vrei să ştii cu adevărat cum îi merge, ce-l doare, ce-l frământă, ce probleme are, ce bucurii are de împărtăşit... E una dintre puţinele întrebări care ar trebui să fie asezonate cu privire adâncă în ochii celuilalt şi cu un timp anume dedicat răspunsului.

“Sensibilitatea din noi are nevoie de lacrimi. Poate că în ceaţa unui plâns calificat, de femeie care iubeşte degeaba, de femeie uitată sau părăsită, de mamă chinuită, se află cele mai multe raspunsuri despre cine suntem, cât de frumoase şi cât de vii şi de minunate suntem…Poate câte un plâns la timpul potrivit nu e doar ce curge din noi, ci despre ceea ce putem aşeza mai bine in noi….Când plange o femeie, nu întotdeauna un bărbat e de vina, dar el e mereu una dintre lacrimi (albă sau neagră)” 

“Ne blocăm de mici în nişte idei fixe şi ne aliniem altora şi mai greşite ca ale noastre, că, nu-i aşa, cine mai are timp astăzi de analize profunde, de cunoaştere mai pe-ndelete?...Toţi ne pricepem la pus etichete, toţi ştim să “citim” oameni din prima şi puţini avem calitatea rară şi preţioasă de a recunoaşte că ne-am îşelat în privinţa unui om, în bine sau în rău. Aparenţele înşală mai abitir ca bărbaţii nesiguri pe ei, dar nu ştiu cum facem de nu le abandonăm.” 

"De câte ori am fost îndrăgostită. Atunci m-am simţit frumoasă de tot, chiar şi fără farduri sau vreo rochie nouă...

”Sunt incapabilă de one night stand. Am nevoie de curte, de cuvinte, de radiografie, de învăluire, de o mulţime de detalii din care să compun pornirea de a mă dezbrăca în faţa unui bărbat. Trebuie să mă excite cu creierul şi abia apoi cu vreun trup impecabil sau cu nişte dinţi imaculaţi...”

”Dacă aş fi bărbat, n-aş iubi o femeie pentru frumuseţea ei, ci pentru feminitatea ei...”

”Dacă aş avea o jumătate... i-aş iubi felul în care mă iubeşte. Celelalte calităţi sunt mereu imperfecte şi mai uşor de găsit.”

”Dor de iubirea vieţii tale- e culmea dorului. Întreabă-ţi sufletul. Îţi va spune, probabil, că atunci te-a cunoscut cu adevărat...Dorul e rezumatul perfect a ceea ce contează cu adevărat în viaţa ta.”

”Bărbaţii care plâng în faţa unei femei sunt nişte oameni foarte frumoşi şi au o forţă pe care niciun muşchi de suprafaţă n-ar putea-o întrece.”

“Sunt fascinată de câte se pot petrece între un bărbat şi o femeie. Sunt mereu uimită de iluziile în care credem, până ne trece dragostea. Sunt admiratoarea tuturor celor care reuşesc să rămână excepţiile care îmbătrânesc de mână. Să explice cineva cum se naşte dragostea! Să explice ce-i aia simplitatea unei priviri din care afli tot şi să îndrăznească oricine să argumenteze de ce se duc naibii, dupa o vreme, atatea poveşti senzaţionale de iubire…” 

“Poate că cel mai sincer anunţ matrimonial- dar n-am auzit să fi publicat cineva aşa ceva – ar fi : “ Sunt o femeie atât de singură, atât de neiubită şi de speriată, încât aş vrea lângă mine orice fel de bărbat, numai să nu mai dorm singură şi să nu mă mai trezesc pentru nimeni…Sunt atât de săracă, încât n-am nici măcar cui să povestesc despre mine…Caut domn serios, fără obligaţii, căruia să-i dau în grijă sufletul meu”…

Pentru mai mult, vă invit să citiţi cartea:)

Titlu opţional: De ce? sau Provocare:)

De ce ni se pare că e sfârşitul lumii atunci când avem probleme la muncă, când copilul a făcut o teză de nota 8, nu de 10, aşa cum ne-am fi dorit noi, când ne părăseşte iubita(ul), când..... 

De ce realizăm că suntem nimic pe acest pământ şi ne amintim de Dumnezeu doar atunci când ne imbolnăvim ceva mai serios decât o simplă răceală ? 

De ce nu ştim să ne preţuim sănătatea atunci când o avem? 

De ce doar atunci când ne îmbolnăvim realizăm ce este cu adevărat important în viaţă şi ne schimbăm priorităţile, dorinţele, speranţele? 

De ce? 

V-aţi pus vreodată aceste întrebări? 

De ce pentru a ajunge să ne punem aceste întrebări trebuie mai întâi să ne pierdem sănătatea? 

De ce, după ce ne vindecăm, uităm să mai ţinem cont de sfaturile primite, uităm din nou de priorităţile, dorinţele, speranţele stabilite în momentele grele, uităm din nou de Dumnezeu şi redevenim ignoranţi, egoişti, iresponsabili? 

Pentru că suntem oameni, pentru că nu suntem perfecţi, pentru că egoismul, ignoranţa, iresponsabilitatea fac parte din noi ? 

Apropos, ştiaţi că fumul de ţigară îngroaşă sângele predispunând la formarea de cheaguri de sânge? Eu am ştiut, am ignorat şi mi-am spus “Ei da, doar nu o să mi se întâmple tocmai mie “. Ei bine, mi s-a întâmplat. Şi credeţi că am renunţat la acest viciu? Nu, n-am renunţat. A trebuit să se întâmple din nou ca să se producă acel click şi să spun: gata, începând de azi, renunţ la fumat. Şi am renunţat. Sunt mai bine de 24 de ore de când n-am mai aprins o ţigară. E greu, e al naibii de greu, mai ales atunci când eşti un fumător înrăit, nu unul de ocazie. Dar iubesc viaţa, iubesc frumuseţea ei şi voi reuşi. Ceea ce vă doresc şi vouă, cei care aveţi acest viciu. 

E început de an, moment de balanţă pentru toată lumea. Restabiliţi-vă priorităţile. Hai, cine renunţă la fumat odata cu mine? Te voi încuraja, mă vei încuraja, vom schimba păreri şi poate ne va fi mai uşor :) 

Şi nu uita, când vine vremea să renunţi la un viciu pentru sănătatea ta, nu există “Voi începe de mâine”. Mâine este boală. (V. L. Allineare) 

Sănătatea stă în propriile noastre mâini!