joi, 17 iulie 2014

Barbatul trebuie sa castige cu un leu mai mult ca femeia?



Am iesit azi la masa cu o prietena veche. Genul acela de prietena cu care, chiar daca n-ai mai vorbit de un an, doi, in momentul in care te revezi, reluati discutiile de unde le-ati lasat, de parca v-ati fi despartit abia de cateva ore. O femeie frumoasa, desteapta, care a invatat si a muncit mult pentru cariera pe care o are azi, dar singura. Povestindu-ne noi noutatile, cele intamplate fiecareia dintre noi de la ultima intalnire, normal ca am ajuns si la clasica intrebare a „babaciunilor” singure:”fata,dar ti-ai „gasit si tu pe cineva?” :)) Raspunsul ei m-a lasat, pe moment, fara replica: stii, imi place un tip, suntem in tatonari, dar am sa ma retrag pentru ca, castiga mai putin decat mine” Vazand ca am ramas oarecum blocata, a continuat :intr-o relatie, cred ca este mai indicat ca barbatul sa aduca chiar si 1 leu mai mult in casa. De ce ? 1. Barbatul, oricat de sigur ar fi pe el, la un moment dat, tot va simti o frustrare. Si din frustrare multe se pot intampla.2. Femeia care e femeie ( nu femeie-barbat) simte nevoie de protectie. Daca vede ca din banii sotului nu-si poate indeplini anumite mofturi, nu se simte chiar asa in siguranta.
      Am schimbat subiectul, pentru ca, sincer, nu stiam in acel moment daca sa fiu sau nu de acord cu ea, nepunandu-mi problema asta vreodata. Dar, dupa ce ne-am despartit, mi-a revenit in minte ceea ce ea spunea, ca barbatul trebui sa castige macar cu un leu mai mult ca femeia. Nu stiu ce sa zic. Acum, in ceea ce ma priveste pe mine, am fost si in situatia de a "tine casa" si situatia nu m-a facut sa ma simt catusi de putin confortabil, iar relatia s-a deteriorat irevocabil din punctul meu de vedere exact din cauza asta. El nu avea nicio problema, eu eram cea nemultumita si eu am fost si cea care a incheiat relatia. Nu ma deranja faptul ca, castigam mai mult decat el, ci faptul ca ma simteam in acea relatie femeia-barbat, ca nu era capabil sa ia o decizie pentru familie, ca lasa totul in seama mea.N-avea el nicio treaba cu conceptul de „stalpul casei”, se complacea intr-o situatie in care toate hotararile erau lasate pe umerii mei. Nicidecum nu faptul ca eu castigam mai mult  a produs ruptura.
     Cred ca o relatie poate fi minunata si daca barbatul aduce mai putini bani, atata vreme cat compenseaza prin altele. Consider ca intr-o relatie cei doi trebuie sa aiba un aport egal per total, ca sa nu ajunga nici unul dintre cei doi sa fie frustrat ca participa mai mult la mentinerea relatiei. Cand spun aport ma refer nu doar la bani, ci la tot ce e nevoie intr-o relatie, la caldura sufleteasca, suport pentru celalalt, treaba prin casa, bani si altele. 
     Pentru mine conceptul de "stalp" al familiei inseamna acea persoana pe care nu o pot darama  situatiile dificile, care e mereu cu capul pe umeri gasind mereu rezolvari la probleme, luand decizii si hotarari  dezbatute in prealabil cu partenerul. 
      Un barbat poate sa-i ofere femeii de langa sentimentul de siguranta si fara un cec gras in buzunar, si stalp al familiei poate fi si un barbat cu o coloana vertebrala si cu un caracter ireprosabil care castiga mai putin decat consoarta sa. Accept mai degraba langa mine un barbat cu un venit mai mic decat mine( bine,n-am sa fiu ipocrita sa spun ca as accepta vreun sarantoc lipit pamantului)dar cu verticalitate, inteligenta, simt al umorului si caracter, decat unul bogat si mojic. Nu-mi pot imagina cum ar fi sa imi evaluez fericirea in cuplu in functie de fluturasii de salar luati prin comparatie. Accept un om care stie sa aprecieze inteligenta si puterea mea de munca,cea care aduc la sfarsit de luna un salar mai mare in casa, decat unul care s-ar simti frustrat de toate astea si-ar refula in bautura sau gesturi violente fata de mine in momentul in care ar observa ca actualul sistem de salarizare nu-i permite sa ma depasesca ca venit lunar... 
     In concluzie, cred ca poate dauna ca femeia sa castige mai mult decat barbatul NUMAI daca in cuplu partenerii au valori diferite, aici intervenind incompatibilitatea. Regula e ca amandoi partenerii sa gandeasca la fel, si ca intre ei sa nu existe o competitie mocnita, cred.








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu